TRADIȚIE

Caracterul tradiţional al culturii viţei de vie în acest teritoriu este dovedit istoric prin descoperirile arheologice care atestă existenţa plantaţiilor de viţă de vie încă din anii 1000 – 700 î.e.n.

Pe vremea geto-dacilor, cultura viţei de vie era atât de extinsă încât vinul produs depăşea cu mult nevoile proprii de consum, constituind unul din principalele produse de schimb cu popoarele vecine, mai ales cu grecii.

Scenele de pe columna lui Traian precum şi medalia bătută de romani după cucerirea Daciei intitulată Dacia Felix, care înfăţişează o femeie așezată pe o stâncă căreia doi copii îi oferă spice de grâu şi struguri, fac dovada de necontestat a gradului de dezvoltare a agriculturii în general şi a viticulturii în special.

 

Legenda spune că, lucrând la culesul viilor şi la prepararea vinului, degustând mai mult decât era îngăduit din bogăţia rodului, călugării ar fi exclamat “O rea viţă!” dând astfel numele localităţii OREVIŢA.

Documentele atestă că în 1610, din porunca Domnitorului Ungrovlahiei Radu Voievod, sunt date Sfintei Mitropolii a Târgoviştei satele Oreviţa, Bărboşanii, cu dealul cu vii şi cu vinăriciul.

Podgoriile Oreviţa şi Golul Drâncei sunt menţionate de către Ion Ionescu de la Brad în Monografia Agricolă a judeţului Mehedinţi din 1868 care arată că din suprafaţa viticolă de 6700 ha a judeţului Mehedinţi, 1500 ha erau numai la Oreviţa. Soiurile existente atunci erau Negru Vârtos şi Negru Moale pentru obţinerea vinurilor roşii și Fetească Albă, Tămâioasă, Berbecel, Băşicată pentru vinurile albe.

Tot despre vinurile roşii ale acestor ţinuturi Ion C. Ciurescu spunea în 1937 că sunt atât de groase că le poţi duce în batistă.

Întregul edificiu viti-vinicol al acestor zone a fost distrus de atacul filoxerei de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Pentru refacerea patrimoniului distrus s-au importat la începutul secolului XX soiuri noi ca Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir pentru vinuri roşii şi Riesling Italian, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Pinot Gris pentru vinurile albe, cultivându-se în paralel şi soiurile româneşti Fetească Regală, Fetească Albă şi Fetească Neagră.

Vinurile roşii din podgoriile Vânju Mare, Oreviţa Golul Drâncei au participat la prima expoziţie economică de la Londra din anul 1862 unde s-au bucurat de o apreciere deosebită. Recunoaşterea calităţii acestor vinuri nu este întâmplătoare, cunoscută fiind vocaţia ecologică a zonei Vânju Mare Oreviţa pentru obţinerea de vinuri roşii de mare marcă.

De-a lungul timpului, calitatea deosebită a vinurilor obţinute în aceste podgorii a fost confirmată prin numeroasele distincţii, cum ar fi Medalia de Aur, Diploma de Onoare pentru vinuri roşii de Oreviţa şi Golul Drâncei la Expoziţia Economică de la Bordeaux din 1898.